Ratacit.

M-am ratacit in propriile vise si ganduri . Nu ma tem ca nu stiu cum sa ies,deoarece sunt convinsa ca voi gasi o solutie. Realizez ca am avut niste vise create din nimic si m-am incapatanat sa cred cu tarie in ele.
Nu a fost sa fie si gata. Nu vreau sa sune ca si o scuza pentru niste nereusite,dar eu una nu mai aveam ce sa fac in situatiile respective,nu era locul meu acolo..
Asa ca trebuie sa pleci de unde vezi ca esti in plus :).
E ciudat pentru ca ma simt trista,dar si fericita ..doua stari contradictorii. Sunt fericita pentru ca s-a terminat ceva ce nici macar nu incepuse. Stiu,suna complicat ,dar nu e deloc:). In fine,eu ma inteleg..
E prea tarziu acum si poate nu mai sunt prea coerenta.
Sper doar sa ajung sa descopar toate lucrurile de care am nevoie ,dar mai ales sa am rabdare pana sa ajung acolo unde trebuie.. .
Intre timp ma multumesc cu prezenta zilnica a Cristinei,care imi inveseleste zilele triste incarcate cu stropi grei de ploaie si discutiile cu Mada ce par a fi interminabile ,pe care chiar daca nu o vad la fel de des ..o iubesc la fel de mult. Asta e ceea ce conteaza cel mai mult pentru mine,restul lucrurilor vor veni ..
Cand? inca nu stiu,dar sper ca in scurt timp
Pana atunci voi rataci in labirintul meu construit cu o mare meticulozitate.


> N-ai nevoie de foarte multe ca sa fii fericit,e de ajuns o mana de prieteni..ca sa fii fericit ! <