paralel

Pff,1 decembrie. De vreo 3-4 ani incoace,mi-am facut obiceiul ca in aceasta data sa ma intalnesc cu un om drag,dar pe care nu-l vad foarte des.
Anul asta m-am intalnit cu o prietena,pe care n-o mai vazusem de luni bune si mi-a placut asa ca am avut senzatia ca timpul n-a trecut. Ca nu s-au schimbat tare multe..si n-au existat momente din acelea pe care eu una le consider tare penibile,cand te intalnesti cu o persoana pe care n-ai mai vazut-o de ceva vreme si efectiv nu stii de unde sa reluati povestile si se creeaza pauze si scotociri intense prin minte,in cautarea unui subiect care sa va tina ocupati ceva vreme.
M-am simtit bine ,a fost o dupa'amiaza/seara asa chill si draguta.

Mi-am adus aminte apoi cand eram in drum spre casa..ca si anu' trecut am fost in acelasi loc,dar cu o alta persoana.
E ciudat cum lucrurile se pot intoarce la 180 de grade si sa nu fie cel mai placut sentiment. Anul trecut stateam si povesteam despre o prietenie care era in proces de degradare atunci,iar anul acesta problemele erau in legatura cu persoana ce era langa mine acum un an.
E aiurea,e ciudat,e ..trist. Da,pentru mine chiar e trist tot ce se intampla ,dar simt ca eu nu mai am ce sa fac in toata povestea asta. Cred ca ce-a depins de mine eu am facut.
Mi-ar placea sa pot accepta ce nu pot schimbat si sa am puterea sa schimb cee e nevoie. Acum insa,ma simt legata de maini,iar dezlegarea cu siguranta nu e la mine.

"sa ma desprind de oameni care plecand au luat parti din mine, sa-mi ingrop prieteni"
si totusi,cata putere ascund aceste vorbe?!