Da,am ezitat mult sa scriu chestia asta. De ce? Poate pentru ca n-as mai vrea sa recunosc ca mai exista pareri de rau in toata chestia asta.
Acum cateva minute am citit un citat..zicea ceva de genu' ,,Nu incetezi niciodata sa iubesti o persoana,inveti doar sa traiesti fara ea."
Ma enerveaza sa simt lipsa anumitor oameni,care desi au disparut cu ceva ani in urma din viata mea..cand ii revad automat ma apuca un sentiment de regret .
Uneori chiar imi pare rau ca s-a sfarsit atunci si mai ales pentru modul sec in care s-a terminat totul. Acum insa chiar nu mai am ce sa fac..si ,si daca as avea suntem alti oameni acum si ce-a fost nu se va mai intoarce.
Dar da,regret ca s-a terminat atunci.
Pentru ce a fost candva,demult.
marți, 31 august 2010
luni, 30 august 2010
joi, 26 august 2010
un 2 si-un 0
Da,da,da . La multi ani ! >:D<
Omul asta chiar merita o postare speciala de ziua lui [defapt asta ar fi o nimica toata pe langa cate ar merita..] .
Daaa. Ultimele luni chiar au ajutat la relatia pe care o avem si ne-au apropiat mult mai mult decat inainte. Imi place ca a ajuns sa fie unul din oamenii care conteaza,care sunt mereu AICI,pentru care sunt mereu pregatita sa fac multe si cu care nu m-as plictisi niciodata,nicaieri.
E speciala..ce sa mai?! Happy birthday,aliiiina :* !
Omul asta chiar merita o postare speciala de ziua lui [defapt asta ar fi o nimica toata pe langa cate ar merita..] .
Daaa. Ultimele luni chiar au ajutat la relatia pe care o avem si ne-au apropiat mult mai mult decat inainte. Imi place ca a ajuns sa fie unul din oamenii care conteaza,care sunt mereu AICI,pentru care sunt mereu pregatita sa fac multe si cu care nu m-as plictisi niciodata,nicaieri.
E speciala..ce sa mai?! Happy birthday,aliiiina :* !
vineri, 13 august 2010
Acid
Simtea ca schimbarile resimtite cu ceva timp in urma acum se finalizasera,iar in momentul de fata vedea un punct mort in multe parti . Era ciudat pentru ca acum ii parea normal tot ce se petrecea.
Nu mai putea sa se identifice in omul de acum cateva luni,dar surprinzator nu ii parea rau deloc.
A avut parte de cateva lectii care au ajutat-o sa se poata desprinde de trecut,sa se bucure ca prin viata ei au trecut oameni,ca a petrecut o multime de momente placute alaturi de ei si in cele din urma a ajuns sa vada viata ca o calatorie cu trenul ... .
La fiecare statie coborau cativa oameni , iar altii urcau. Inainte cobora si ea dupa fiecare individ care se dadea jos,se uita mult,mult timp dupa el...si se ruga in sinea ei sa se intoarca. Acum insa nu mai avea nevoie sa coboare si ea . Era multumita cu ce avea si era chiar fericita.
Unul din oamenii care avea un compartiment special si calatorea deja de ceva vreme i-a spus sa nu se ingrijoreze deoarece fiecare pierdere ..insemna un castig.
Nu mai putea sa se identifice in omul de acum cateva luni,dar surprinzator nu ii parea rau deloc.
A avut parte de cateva lectii care au ajutat-o sa se poata desprinde de trecut,sa se bucure ca prin viata ei au trecut oameni,ca a petrecut o multime de momente placute alaturi de ei si in cele din urma a ajuns sa vada viata ca o calatorie cu trenul ... .
La fiecare statie coborau cativa oameni , iar altii urcau. Inainte cobora si ea dupa fiecare individ care se dadea jos,se uita mult,mult timp dupa el...si se ruga in sinea ei sa se intoarca. Acum insa nu mai avea nevoie sa coboare si ea . Era multumita cu ce avea si era chiar fericita.
Unul din oamenii care avea un compartiment special si calatorea deja de ceva vreme i-a spus sa nu se ingrijoreze deoarece fiecare pierdere ..insemna un castig.
luni, 9 august 2010
Oameni,ganduri,clipe..
Langa toate amintirile adunate in doua saptamani este si piesa asta. E dragut cum uneori o piesa te poate purta in locuri in care firescul n-are cum sa te duca..
Inca mi se pare ireal ca au trecut cele 2 saptamani in care am fost plecata de acasa. Fata de acum doi ani,anul acesta am perceput cu totul altfel tot timpul petrecut departe. Intr-un fel am reusit sa ma detasez de persoanele de acasa,lucru pe care deobicei nu reusesc sa-l fac prea bine..si acum culmea,mi-a fost mai usor la dus sa las totul in spate,decat la intoarcere cand a trebuit sa ma rup de oameni,de locuri,de clipe...
Inca simt un dor puternic cand ma gandesc la tot ce-a fost. Nu pot nici sa ma plang ,e bine si acasa,dar imi lipseste mai mult decat m-as fi putut gandi cand am plecat, compania de care am avut parte. Am cunoscut oameni frumosi [si aici nu ma refer la fizic neaparat],am reusit sa vad ca dincolo de masca unui om sobru sta un suflet nobil,plin de mila,care-si deschide greu carapacea da' asteptarea pentru a socializa cu ea chiar merita,am vazut locuri minunate si am fortificat o prietenie [cel putin eu una asa cred].
Astfel am reusit sa adaug o mana de amintiri la cutia ascunsa'n mine...amintiri pe care nu mi le va putea lua nimeni,niciodata.
Inca mi se pare ireal ca au trecut cele 2 saptamani in care am fost plecata de acasa. Fata de acum doi ani,anul acesta am perceput cu totul altfel tot timpul petrecut departe. Intr-un fel am reusit sa ma detasez de persoanele de acasa,lucru pe care deobicei nu reusesc sa-l fac prea bine..si acum culmea,mi-a fost mai usor la dus sa las totul in spate,decat la intoarcere cand a trebuit sa ma rup de oameni,de locuri,de clipe...
Inca simt un dor puternic cand ma gandesc la tot ce-a fost. Nu pot nici sa ma plang ,e bine si acasa,dar imi lipseste mai mult decat m-as fi putut gandi cand am plecat, compania de care am avut parte. Am cunoscut oameni frumosi [si aici nu ma refer la fizic neaparat],am reusit sa vad ca dincolo de masca unui om sobru sta un suflet nobil,plin de mila,care-si deschide greu carapacea da' asteptarea pentru a socializa cu ea chiar merita,am vazut locuri minunate si am fortificat o prietenie [cel putin eu una asa cred].
Astfel am reusit sa adaug o mana de amintiri la cutia ascunsa'n mine...amintiri pe care nu mi le va putea lua nimeni,niciodata.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
