Prea multe vise si prea putine realitati..

Era tarziu si era asa de frig. Fata grabita isi apasa pasii pe strada ingusta . Simtea ca acea strada era un fel de labirint,iar ea era blestemata sa ramana inchisa acolo pana ar fi gasit o solutie sa evadeze. Se simtea captiva si sleita de puteri. Anii care trecusera de cand cauta o solutie sa scape o facusera sa fie mai rezistenta la fiecare obstacol. Uneori avea impresia ca alt om se intrupase,iar fiinta slaba care era candva murise,dar realiza ca slabiciunile ei mai erau acolo si inca o mai chinuiau,dar doar uneori..astfel inca abia sesiza prezenta lor.
Nu mai avea nevoie acum de toate persoanele pe care le credea indispensabile pentru salvarea ei,reusise sa vada in ea propria salvatoare si sa nu mai astepte un Fat-Frumos sau o mana de prieteni s-o salveze.
Se simtea mai increzatoare in fortele proprii si mai ales simtea ca nu mai e dependenta de cei din jurul ei in modul in care se credea cu cativa ani in urma. Schimbarea asta avuse loc pe parcursul timpului,cand statea tacuta si observa caracterul tare al unei persoane din jurul ei. Persoana pe care inca o mai iubea,desi ii era greu de multe ori sa inteleaga incapatanarea acesteia,iar in ultima ultima perioada se gandea ca poate in viitorul apropiat avea sa existe o despartire intre ele. Aceste ganduri ii erau insa spulberate rapid de catre acea persoana. Frica ca o va pierde si ca va ramane captiva amintirii prieteniei lor i se datora unei experiente din trecutul fetei,experienta pe care n-ar mai fi vrut in ruptul capului s-o traiasca.
Se lumina de ziua cand fata slabita de puteri incepu sa-si imagineze un cerc plin de fosti 'Feti-frumosi' din viata ei. Langa ea erau oameni cat se poate de diferiti:un tip inalt cu plete-n vant ce avea renume de sculptor,altul mai mic un pic care avea o voce divina si niste ochi de varcolac,cel de-al treilea avea vorba rara lucru care o dadea peste cap,iar ultimul si nu cel din urma era un om mai mic si mai slabut ce transpunea in tablourile sale toate sentimentele ei.
Deja era dimineata,iar fata realiza ca avuse un vis..



[Si totusi..visele erau o realitate de poveste.]


Fata gasise solutia.

1 Decembrie..

Uhm,e 1 decembrie si e ora 2:25 (am),iar eu inca mai sunt treaza. Am vrut sa profit de noaptea asta,sa fiu treaza cand ajungem in aceasta luna,doar e una speciala pentru toti :).
La multi ani ,oameni >:D< ! Sper ca fiecare sa aiba parte de o zi libera cat mai placuta si relaxanta,iar problemele sa ramana undeva..departe. Macar azi..
De cateva luni simt ca timpul parca zboara,zilele sunt ore,iar orele minute. E ciudata senzatia,deoarece inainte era fix invers.
Nu-mi vine sa cred ca deja e luna decembrie,parca doar acum eram in vacanta de vara,dar e bine,nu ma plang. Nu mai vreau sa ma plang de nimic,dimpotriva trebuie sa gasesc lucruri pozitive in cat mai multe locuri ! E greu,dar nu imposibil !
Ma gandeam acum ca de 1 decembrie majoritatea lumii merge la artificii. Eu una de 3-4 ani incoace ies cu cineva drag. Am 'sarbatorit' ziua de 1 decembrie cu persoane dragi,astfel incat sa fac din aceasta 'sarbatoare' o zi cat mai speciala pentru mine.
Sper ca dupa amiaza aceasta sa fie la fel de placuta,precum cele din anii precedenti.
Oare voi ce faceti de 1 decembrie?

m-am pierdut pe drum?

Where has that old friend gone
Lost in a 'September' song
..
And I never want to let you down
Forgive me if I slip away
When all that I've known is lost and found
I promise you I, I'll come back to you one day


Uneori prin versuri gasim modalitatea de-a ne exprima gandurile,visele,dezamagirile..totul aproape:). De ce ne folosim de ele? Credem ca transmit intr-un mod mai frumos sentimentele noastre. Punem mult pret pe ambalaj,nu?
Dar cand il dam la o parte..ce ramane?
Ei..atunci ramanem doar noi :). Credeam ca acum mi-e bine,dupa ce am purtat lupte seculare cu mine insami ,sa raman doar cu o parte din persoanele la care tineam,dar m-am inselat. E drept,au fost persoane care erau in plus si acum le-am dat drumul,dar cel putin fata de una am gresit:) .
Ma simt ciudat,simt ca ar trebui sa-mi cer iertare,dar nu pot..e ceva care ma impiedica. Nu pot sa sper decat ca lucrurile se vor repara cu/fara ajutorul meu..



and.. I miss you :)
i really miss you.

Ratacit.

M-am ratacit in propriile vise si ganduri . Nu ma tem ca nu stiu cum sa ies,deoarece sunt convinsa ca voi gasi o solutie. Realizez ca am avut niste vise create din nimic si m-am incapatanat sa cred cu tarie in ele.
Nu a fost sa fie si gata. Nu vreau sa sune ca si o scuza pentru niste nereusite,dar eu una nu mai aveam ce sa fac in situatiile respective,nu era locul meu acolo..
Asa ca trebuie sa pleci de unde vezi ca esti in plus :).
E ciudat pentru ca ma simt trista,dar si fericita ..doua stari contradictorii. Sunt fericita pentru ca s-a terminat ceva ce nici macar nu incepuse. Stiu,suna complicat ,dar nu e deloc:). In fine,eu ma inteleg..
E prea tarziu acum si poate nu mai sunt prea coerenta.
Sper doar sa ajung sa descopar toate lucrurile de care am nevoie ,dar mai ales sa am rabdare pana sa ajung acolo unde trebuie.. .
Intre timp ma multumesc cu prezenta zilnica a Cristinei,care imi inveseleste zilele triste incarcate cu stropi grei de ploaie si discutiile cu Mada ce par a fi interminabile ,pe care chiar daca nu o vad la fel de des ..o iubesc la fel de mult. Asta e ceea ce conteaza cel mai mult pentru mine,restul lucrurilor vor veni ..
Cand? inca nu stiu,dar sper ca in scurt timp
Pana atunci voi rataci in labirintul meu construit cu o mare meticulozitate.


> N-ai nevoie de foarte multe ca sa fii fericit,e de ajuns o mana de prieteni..ca sa fii fericit ! <

..cand ceva nu merge bine,e nevoie de o schimbare radicala:).







sunt usor acum c'am sufletu'gol ..
[las in spate amintiri ce dor ]

randuri

"Intreb unde esti
Raspunsul e liniste
Poate nici n-ai fost " [N.D.]


Cand am citit acest Haiku,am realizat instant ca era potrivit pentru cativa oameni ce au avut sau care inca mai au legatura cu viata mea.
Suna trist,dar ma bucur ca macar in fata mea sunt in stare sa recunosc..
ce e mai rau e ca nu-i pot indeparta din viata mea.
Ce bine ar fi sa pot trage o usa magica si ei sa iasa afara din viata mea.Sa iasa cu bagaje pline de amintiri,de lacrimi..de tot ce a fost. Dar nu..nu pot. Probabil sunt prea slaba.
Insa in fiecare zi sunt tot mai aproape de usa,de usa care va arunca totul,iar atunci se vor termina multe :).
Cu toate astea pot sa fiu fericita ca cercul meu de prieteni se restrange din ce-n ce mai mult..si oamenii care raman sunt cei in care pot sa am incredere,care'si fac timp sa ne vedem atunci cand sunt probleme,care sunt Prieteni adevarati ..


Timp exista mereu pentru cei la care tinem,dar depinde de noi ce facem cu el..


P.S. Si ai mai vrea ca acele vremuri sa se-ntoarca..?!

3-cifra de basm :)

Da,3 e cifra de basm. Iar azi se termina basmul? Nu,azi se vor termina cele 3 zile de nastere [ mara,nico,andrada].
E ciudat cand vine luna septembrie..parca vine cu un val in care aduna zilele de nastere a unor oameni care au fost speciali pentru mine,iar unii mai sunt in continuare .
Acum ma gandeam la tot ce a fost candva si parca a trecut asa de mult timp,parca am amintiri de ani buni,insa ele s-au creat doar de vreo 2 ani incoace.
Uneori am impresia ca timpul trece atat de greu,insa cand realizez cate amintiri am..nu pot decat sa zic.. Ce repede se schimba prezentul in trecut..
Ma bucur ca am multe amintiri frumoase,dar uneori as vrea ca ele sa fie prezentul,sa nu fie doar in memoria mea. Oricum ar trebui sa fiu multumita ca ele exista si sa nu le mai caut nod in papura;)).


P.S. La multi ani tuturor :* !